Sincer zi de zi urmăresc cu o curiozitate presărată cu ironism perlele campaniei electorale..aceeaşi irosire de materiale, aceleaşi flyere a căror viaţă se măsoară în secundele până la primul coş de gunoi.. ca să nu mai vorbim de pozele de pe afişe
care deseori frizează limita bunului gust. Preluând un termen din mediul online în cel offline, toată campania poate fi redusă la un simplu cuvânt: SPAM. Predomină formele intruzive de promovare a unor persoane care de fapt nu vor şi nu le interesează să construiască un dialog, o minimă conversaţie cu masa de alegători. Pentru că eterna tragicomedie electorală reia la nesfârşit ideile de bază din piesa “O scrisoare pierdută” , lumi diferite forţate de principii democratice ca la un anumit interval să convieţuiască durata unei iubiri de un vot..pentru ca apoi fiecare să revină la grijile cotidiene.
Aveam aşteptări mai mari de la această prima campanie electorală cu alegeri prin sistemul uninominal dar ca de obicei ideile seci& copy-paste-ul sunt la ordinea zilei. Dar mi-e frică să mă gandesc ce adunare pestriţă va ieşi…
Recunosc, am vazut şi afişe interesante, spoturi inedite (in sensul bun), şi am întâlnit şi politicieni care chiar iau în serios ceea ce fac, creează punţi de conversaţie cu alegătorii interesaţi. Prea puţine totuşi.
