Dianarusu’s Weblog

July 7, 2009

Etica…o chestiune..

Filed under: povestea continuă — dianarusu @ 7:27 pm

În criză poţi da dovadă de viziune?

În criză poţi să alergi în sens contrar tuturor celorlaţi?

2007_februarie_puncte_de_vedereDA! Pentru că fiecare situaţie aduce cu sine ceva nou dar valorile pe care le ai rămân aceleaşi, răspunsul tău comportamental se pliază pe situaţia dată urmărind ideile si valorile care te definesc. Dacă însă nu ai nicio busolă valorică e destul de dificil să vorbeşti de tine ca persoană completă şi independentă.

În situaţia actuală de criză cine are prioritate? Băncile care sunt acuzate de iscarea situaţiei actuale, dar care în acelaşi timp sunt pioni importanţi economici atât pentru mine ca persoană fizică şi mai mult pentru persoanele juridice; multinaţionalele, consumatorii, oamenii săraci, şomerii, firmele falimentare?

Ai curajul să spui că situaţia actuală  NU se rezolvă prin compensaţii ci numai se atenuează durerea pentru un scurt moment? În această problemă sunt de acord cu opinia exprimată de Patricia H. Werhane aici. Deciziile de acest tip au la bază principii , în final Etica e o chestiune de alegere în limita bunului simţ. Nu poţi aştepta să distribui la nesfârşit dacă între timp nu produci. Tot astfel nu închide ochii şi subînţelege ceea nu este acolo unde tu te forţezi să crezi că există, faptul că te îmbeţi cu apă rece nu funcţionează.

Viaţa este provocatoare şi te pune de multe ori în situaţii controversate, cu finaluri imprevizibile însă etica interiorizată în forma unor valori şi principii poate fii o ancoră în agitaţie.

Ştii unde te afli şi ştii spre ce te îndrepţii şi mai ales care e preţul pe care eşti dispus să îl plăteşti.

June 26, 2009

about me

Filed under: povestea continuă — dianarusu @ 6:21 pm

Greu de înţeles pentru bărbaţi;)

indragostita_pana_peste_cap_1224522545Cum de isi doreste propriul cuib de rai si atunci cand in sfarsit il construiesti pentru ea, o sa sustina ca arata altfel decat raiul.  Cum de mentinandu-si aceleasi principii de-o viata, ajunge sa zamisleasca principii noi in alte vieti.

Cum de sustine cu atata ardoare pacea si diplomatia cand din cauza ei se naste razboiul.

Cum de nu poate sa se lase cuprinsa de bucurie fara sa gandeasca la suferinta care-i va urma.

Cum de atunci cand face nazuri, nimic nu-i mai poate scoate din cap ca tu, “cel iubit” esti cel care trebuie sa i le suporte.

Cum de-i simti urma buzelor pe obraz la mult timp dupa ce te-a sarutat.

Cum de vorbeste mult, zgomotos si tare tocmai atunci cand ii spui sa taca malc.

Cum de intelege perfect autori precum Dostoievski sau David Lodge si ii admira din tot sufletul, insa sufletul sau il prefera pe Coelho.

Cum de este singura care ii poate intelege pe toti ceilalti, dar este ultima care se intelege pe sine.

Cum de reuseste sa se strecoare inauntrul unei camere cand tu te-ai asigurat ca ai inchis toate usile, aruncand cheile indaratul usilor.

Cum de probeaza zeci de perechi de pantofi care ii plac toate, insa alege numai una, pe cea care nu ii place.

Cum de este prima care spune “te iubesc” si ultima care iti demonstreaza acest lucru.

Cum de-ti poate spune chiar si cu ochii inchisi unde sunt lucrurile tale, insa rujul preferat nu-l gaseste niciodata in geanta.

Cum de sustine intotdeauna ca de fapt interiorul este cel care conteaza cand este dispusa sa faca orice ca sa arate bine in exterior.

Cum de crede cu tarie in nemurirea frumusetii ei si totusi se grabeste sa si-o prelungeasca din plina frumusete si tinerete.

Cum de pune atata pret pe sinceritatea complimentelor, insa atunci cand le rostesti sincer iti reproseaza lipsa adevarului din ele.

Cum de isi doreste propriul cuib de rai si atunci cand in sfarsit il construiesti pentru ea, o sa sustina ca arata altfel decat raiul.

Cum de mentinandu-si aceleasi principii de-o viata, ajunge sa zamisleasca principii noi in alte vieti.

Cum de incurajeaza atat de mult schimbarea, insa primul lucrul la care ar vrea sa schimbe ceva esti chiar tu, iar ultimul… este chiar ea.

Cum de sufletul ei ajunge acolo unde gesturile tale se impotmolesc. Cum de tese atat de multe ite fara sa se incurce in ele, insa aproape de terminarea panzei, incurca tocmai ita de la care a pornit. Cum de lumea iti pare si tie rea cand ea o vede asa. Cum de te vede in culori cand te afli in plin intuneric. Cum de florile sunt mai mult decat o adunatura la gramada de petale stropite cu culoare. Cum de citind aceste banale insiruiri, o sa zambeasca in coltul gurii sustinand ca nu a inteles nimic. Cum de in realitate rade din tot interiorul ei stiind ca a inteles totul.

detalii: Kudica

June 1, 2009

I play with the stars

Filed under: povestea continuă — dianarusu @ 6:05 pm

haine_copii_kihi_kihaI play with he stars and challenge my luck

Acum un anişor am avut ideea de a începe să-mi aştern gândurile în cuvinte şi să le las libere ..

Acum un anişor am ales ca ziua mea să fie 1 Iunie:)

Azi ..mă reîntoc cu gândul la ce am scris acum un an şi mă regăsesc în Cuvinte, etichete ale unei lumi pe care o construiesc în jurul meu. Nu am ales un joc uşor pentru mine, am ales să mă joc cu stelele. Uneori mă orbesc sau chiar dispar din faţa mea, clipesc, se apropie sau se depărtează, dar mă fascinează căldura luminii pe care o emană şi răceala care le învăluie. Cu ochelarii mei roz mi-am testat norocul într-un joc de sumă zero şi nu am întors privirea, am alergat înainte dincoace de ceva dicolo de altceva, eu am fost mereu pe drum, niciodată la final.

Acum aleg să visez, să râd, să mă bucur , să iubesc şi să iert, să accept şi să mereu să mă minunez:)

Copilăria este inima tuturor vârstelor! ( Lucian Blaga )

Cadou: My favorit:))

May 28, 2009

ma ridic pe varfuri

Filed under: povestea continuă — dianarusu @ 6:57 pm

250px-Romania_20060512_-_Tirgu_Jiu_-_Coloana_fara_sfarsit_02mă ridic pe vârfuri pentru că vreau să vâd ce e dincolo de limita normalului cotidian

vreau să mă detaşez de grijile de zi cu zi, să nu mă gândesc la datorii la bancă sau la mâncarea din frigider, la emisiunea de la TV şi la ultima bârfă din ziarele de scandal

vreu să măridic să văd alte persoane care stau de asemenea pe vârfuri sau care au găsit un scăunel:) să ne unim forţele, idelie şi creativitatea

să mişcăm ceva …să urnim schimbarea…

vreau să mă ridic pe vârfuri chiar dacă  mă vor durea gambele sau poate nu o să am mult timp echilibru, ….voi găsi pe alţii care să mă înveţe să stau mai mult şi poate în final îmi găsesc şi un scăunel

de acolo de sus voi avea o altă perspectivă şi  visele mele nu îmi mai vor părea atât de distante…

Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe.
Constantin Brancusi

May 24, 2009

Citeste asta!

Filed under: povestea continuă — dianarusu @ 9:27 am

0D474 1N7R-0 21 D3 V4R4, 574734M P3 PL4J4 0853RV4ND D0U4 F373 70P41ND 1N N151P, 151 D4D34U 53R105 1N73R35UL C0N57RU1ND UN C4573L D3 N151P CU 7URNUR1, P454J3 53CR373 51 P0DUR1. C4ND 3R4U P3 PUNC7UL D3-4 73RM1N4, 4 V3N17 UN V4L, D157RU64ND 707UL, R3DUC4ND C4573LUL L4 0 6R4M4D4 D3 N151P 51 5PUM4…. M-4M 64ND17 C4 DUP4 4747 3F0R7, F373L3 V0R 1NC3P3 54 PL4N64, D4R 1N L0C D3 4574, 4L3R64U P3 PL4J4 R424ND 51 JUC4NDU-53, 51 4U 1NC3PU7 54 C0N57RU145C4 UN 4L7 C4573L; M1-4M D47 534M4 C4 4M 1NV4747 0 M4R3 L3C713: D3D1C4M MUL7 71MP D1N V1474 N0457R4 C0N57RU1ND C3V4, D4R C4ND M41 74R21U UN V4L V1N3 51 D157RU63 707, C3 R4M4N3 3 D04R PR1373N14, 6R1J4 51 M41N1L3 4C3L0R4 C3 5UN7 C4P481L1 54 N3 F4C4 54 5UR4D3M.

Daca îl Citesti Si-l Intelegi, Esti Inteligent(ã) Si Ai Emisfera Stânga Dezvoltata. UAUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU….

May 17, 2009

and the winner is…..

Filed under: povestea continuă — dianarusu @ 7:10 am

Câştigătorul EUROVISION este norvegianul Alexander Rybak. Ce să zic…exact cel pe care l-am votat..:)

E superbă melodia!

May 16, 2009

Adaptabilitate sau Demnitate

Filed under: povestea continuă — dianarusu @ 3:00 pm
Tags: , , ,

Principalul subiect al numărului curent al  revistei FOREIGN POLICY este : Marea schimbare.Adica ce ne asteapta dupa cortina zilei de maine..

Vom evalua altfel fericirea? Ne vom confrunta cu o fragmentarea a societăţii amintind de epoca medievală? Cum stăm cu biocombustibilii şi cum apreciem aurul economiei viitoare: APA. Viitoarul aduce cu sine noi descoperiri ştiinţifice care vor poziţiona specia umană dincolo de homo sapiens dar în acelaşi timp pe lângă schimbările în bine sunt preconizate şi schimbări politice, războaie, evoluţii violente ale societăţii…

Citind aceste idei puse în scris nu am putut sa nu mă gândesc la Memorialul Durerii, o rememorare a opoziţiei individuale în faţa comunismului.

Întrebarea e următoarea : dacă vor avea loc mutaţii importante în ceea ce priveşte politica actuală aş avea puterea de a îmi păstra autenticitatea, demnitatea sau voi cădea în capcana adaptabilităţii la societatea prezentă pentru binele meu şi al familiei mele?

Probema ia proporţiie deoarece atunci când compar tinerii de azi, rezultatul unui sistem de învăţământ din care lipsesc valorile şi educaţia caracterului, cu elita românească din anii “40 îmi dau seama că există o puternică  tendinţă  înspre alegerea  căii facile ,  trecerea de partea celui puternic strivind sub papucul indiferenţei pe cei care nu renunţă la ei înşişi pentru o nouă  identitate acceptată politic.

Revenim..ne adaptăm sau păstrăm stindardul demnităţii ? Acceptăm preţul demnităţii sau valorăm supravieţuirea?

May 9, 2009

Fii european!

Filed under: povestea continuă — dianarusu @ 7:23 pm

April 28, 2009

Cele mai mari succese sunt cele mai dureroase…

Filed under: povestea continuă — dianarusu @ 7:28 pm

Cele mai mari succese sunt visele mele devenite realitate

Cele mai mari succese au un efort considerabil în spate

Cele mai mari succese au fost odată doar speranţă

Cele mai mari succese sunt cele care îţi schimbă viaţa….

DAR

image010

Cele mai mari succese sunt dureroase… luptele importante le duci singur, empatia e un vis frumos şi irealizabil.

Speranţa există însă pentru că uni cred că Mai scumpă decât educaţia este ignoranţa!

Asta am şi cu asta lupt: speranţă, entuziasm, creativitate şi ambiţie!

April 26, 2009

Reinventare

Filed under: povestea continuă — dianarusu @ 7:06 pm
Tags: , ,

euFiecare acţiune, vorbă sau gând, fiecare zâmbet, lacrimă sau clipit, fiecare trăire e parte a ceea ce sunt, a ceea ce vreau să fiu..

Mă regăsesc  primăvara cu dorinţa avidă de nou, de încercări şi provocări. Primăvara aceasta a fost momentul în care am căutat răspunsul la întrebarea : Între credinţă şi religie ce alegi? E vorba de alegere, intuiţie sau predestinare de a rezona cu una dintre acestea?..sau de fapt nu e vorba de nicio alegere, pentru că nu sunt doă lucruri ci doar unul..

Dacă vrei salvare, ancoră în universul mobil alegi calea lui Steindhart “Jurnalul fericirii”, o fericire spirituală într-o lume care nu îţi permite altă variantă.

Dacă vrei dovezi , argumente şi studii antropologice şi sociologice  citeşti Testamentul Magdalenei de  Laurence Gardner, diseci credinţa şi revezi aspectele politice , nelipsite din orice societate umană.

Dacă vrei un subiect comun, o reflectare artistică a propriei căutări de sine în plăceri, religie şi credinţă, iubire şi prietenie citeşti “Mănâncă, roagă-te , iubeşte! ” de Elizabeth Gilbert şi revi la plăcerile simple ale vieţii, opreşti goana după neant şi te bucuri cu tot trupul şi tot sufletul de calitatea ta de OM, şi în loc să cauţi infinitul te cauţi şi te găseşti pe tine, fărâmă din infinit.

Next Page »

Blog at WordPress.com.